DONATIA cat de utila este si care sunt prevederile legale in Noul Cod Civil !?

DONATIA

IN NOUL COD CIVIL DOCTRINA SI JURISPRUDENTA

Definitii pentru: donaţie

DONÁŢIE, donaţii, s.f. Contract prin care una dintre părţi transmite celeilalte proprietatea unui bun material fără să primească ceva în schimb; donare. ♦ (Concr.) Bun material transmis printr-un astfel de contract. [Var.: (înv.) donaţiúne s.f.] – Din fr. donation, lat. donatio, -onis.  Sursa: DEX '98

DONÁŢIE s. 1. v. donare. 2. (concr.) dar, (înv. şi pop.) danie, (înv.) dăruire, dăruinţă, hărăzire, oboroc. (~ făcută unei biserici.) Sursa: Sinonime

donáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. donáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. donáţiei; pl. donáţii, art. donáţiile (sil. -ţi-i-) Sursa: Dicţionar ortografic

DONÁŢI//E ~i f. 1) Act prin care o persoană transmite cu titlu gratuit şi irevocabil un bun al său altei persoane. 2) Bun (sumă de bani, obiecte etc.) transmis astfel. [Art. donaţia; G.-D. donaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. donation, lat. donatio, ~onis Sursa: NODEX

DONÁŢIE s.f. Act prin care una dintre părţi procură un avantaj celeilalte părţi fără a primi ceva în schimb; dar făcut printr-un act public. [Gen. -iei, var. donaţiune s.f. / cf. lat. donatio, fr. donation]. Sursa: DN

 

Legea de aplicare

Art. 94. Plafonul valoric al bunurilor mobile corporale prevazut la art. 1.011 alin. (4) din Codul civil va fi actualizat periodic, prin hotarare a Guvernului.

• Donatia se incheie prin inscris autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute.

•   Nu sunt supuse dispozitiei de la alin. (1) donatiile indirecte, cele deghizate si darurile manuale.

•   Bunurile mobile care constituie obiectul donatiei trebuie enumerate si evaluate intr-un inscris, chiar sub semnatura privata, sub sanctiunea nulitatii absolute a donatiei.

•   Bunurile mobile corporale cu o valoare de pana la 25.000 lei pot face obiectul unui dar manual, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Darul manual se incheie valabil prin acordul de vointe al partilor, insotit de traditiunea bunului. 
• 
  
  • Jurisprudenta
  
  Forma autentica a actului de donatie fiind ceruta de lege ad solemnitatem, inseamna ca dovada unei donatii nu poate fi facuta cu martori chiar daca exista un inceput de dovada scrisa.
  
  Tribunalul Suprem, Sectia civila, decizia nr. 344 din 14 februarie 1973, publicata in in „ Repertoriu de practica judiciara in materie civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii 1969-1975”
  
  In sistemul codului civil neputindu-se vorbi de o obligatie naturala a parintilor de a-si inzestra copiii, care sa se transforme, prin executare voluntara, intr-o obligatie civila, urmeaza ca darea in folosinta a unor imobile fara respectarea dispozitiilor cuprinse in art. 813 c. Civ. nu poate fi considerata altfel decit ca o simpla ingaduinta care poate fi revocata.
  
  Tribunalul Suprem, Sectia civila, decizia nr. 2.396 din 12 decembrie 1972, publicata in in „ Repertoriu de practica judiciara in materie civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii 1969-1975”
  
  Inzestrarea unui copil in vederea incheierii casatoriei, avind caracterul unei donatii, nu poate avea loc decit prin act autentic. Neindeplinirea acestei formalitati, dat fiind ca este vorba de un act solemn, atrage nulitatea actului, respectiv a donatiei. Forma autentica fiind o conditie de valabilitate a actului, dovada inzestrarii nu se poate face cu martori. Nulitatea operatiunii juridice nu poate fi inlaturata in niciun fel si poate fi invocata de orice persoana interesata. De aceea nu se poate considera ca inzestrarea are loc in executarea unei obligatii naturale de catre parinti fata de copilul lor.
  
  Tribunalul Suprem, Sectia civila, decizia nr. 407 din 16 februarie 1972, publicata in „ Repertoriu de practica judiciara in materie civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii 1969-1975”
  
  Sub aspectul conditiilor de forma cerute pentru validitatea contractului de donatie incheiat intre absenti, clauza prin care reclamantii donatori renunta la beneficiul formalitatii de notificare (comunicare) a acceptarii donatiei nu este lovita de nulitate. Formalitatea comunicarii acceptarii donatiei nu reprezinta o conditie de forma ad validitatem a contractului de donatie intre absenti, ci marcheaza doar momentul de la care se produc efectele contractului de donatie in ceea ce-l priveste pe donator.
  
  Lipsa formei scrise autentice a acceptarii donatiei prin act administrativ de gestiune, emis in conditiile art.2 alin.2 raportat la art.1 din Decretul nr.478/1954, constituie cauza de nulitate absoluta a contractului pentru lipsa formei autentice ad validitatem, potrivit art.813 raportat la art.814 alin.2 teya intai din Codul civil.
  
  (Curtea de Apel Bucuresti, sectia a III-a civila, decizia nr.383 din 4 iunie 2004; Jurisprudenta Nationala 2004-2005)

• PENTRU PROBLEME LEGATE DE DONATIE , TESTAMENT, CONTRACT DE VANZARE CUMPARARE CU UZUFRUCT VIAGER , ALTE ACTE DE INSTRAINARE, PUTETI SA NE CONTACTATI LA TELEFON :
• 1. 0737.347.244 - consilierea este GRATUITA!!!!
   

Partaj succesoral Cod Civil

Partajul succesoral 

reglementat de noul Cod Civil

 Definitie concept:

PARTÁJ s. n. 1. împărțire a unei moșteniri între persoanele îndreptățite s-o stăpânească, făcută de o instanță judecătorească sau de succesori între ei. * împărțeală. 2. folosirea aceluiași canal de frecvențe de emisiuni de către mai multe stații de radioemisiune. (< fr. partage)

Despre partajare:

Mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta, asa cum rezulta din art. 953 Cod civil. Mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia.

Mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu facandu-se cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu hotararea judecatoreasca declarativa de moarte ramasa definitiva.

Conform art. 1143 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune.
Prin urmare, mostenitorul poate cere oricand constatarea deschiderii mostenirii si iesirea din indiviziune, chiar si atunci cand exista conventii sau clauze testamentare care prevad altfel.

Daca toti mostenitorii sunt prezenti si au capacitate de exercitiu deplina, partajul se poate realiza prin buna invoiala, in forma si prin actul pe care partile le convin. Daca printre bunurile succesorale se afla imobile, conventia de partaj trebuie incheiata in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute, conform art. 1144 Cod civil.

Daca nu sunt prezenti toti mostenitorii ori daca printre ei se afla minori sau persoane puse sub interdictie judecatoreasca ori persoane disparute, atunci se vor pune sigilii pe bunurile mostenirii in cel mai scurt termen, iar partajul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor referitoare la protectia persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa ori privitoare la persoanele disparute.

Conform art. 679 Cod civil, creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, sa intervina, pe cheltuiala lor, in partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot insa sa atace un partaj efectuat, afara numai daca acesta s-a facut in lipsa lor si fara sa se tina seama de opozitia pe care au facut-o, precum si in cazurile cand partajul a fost simulat ori s-a facut astfel incat creditorii nu au putut sa intervina in proces.

Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, dupa caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu incepere de la data stabilita in actul de partaj, dar nu mai devreme de data incheierii actului, in cazul impartelii voluntare, sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.

In cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai daca actul de partaj incheiat in forma autentica sau hotararea judecatoreasca ramasa definitiva, dupa caz, au fost inscrise in cartea funciara.

Surse:http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=PARTAJ

http://e-juridic.manager.ro/articole/partajul-succesoral-cf-noului-cod-civil-8755.html