CONTRIBUTII SOCIALE AFERENTE SALARIULUI 2012

contributii sociale aferente salariului 2012 Sunt contribuabilii ai sistemelor de asigurari sociale, salariatii atat persoanele fizice rezidente cat si persoanele fizice nerezidente pe perioada in care desfasoara activitate si pe perioada in care beneficiaza de concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, cu respectarea instrumentelor juridice la care Romania este parte. Concediile medicale si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate sunt: a) concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii; b) concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale; c) concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate; d) concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav; e) concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.

Persoanele fizice nerezidente sunt contribuabili ai sistemelor de asigurari sociale cu respectarea instrumentelor juridice la care Romania este parte. Din punct de vedere al contributiilor sociale, prin persoane fizice rezidente se intelege: - persoanele fizice care isi au domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei; - strainii si apatrizii care sunt titulari ai drepturilor legale de sedere si de munca pe teritoriul Romaniei si au obligatia platii contributiilor sociale obligatorii potrivit legislatiei specifice sistemelor de asigurari sociale. In categoria persoanelor fizice nerezidente se includ acele persoane care realizeaza, pe teritoriul Romaniei, venituri salariale si care, potrivit instrumentelor juridice internationale la care Romania este parte, sunt obligate la plata contributiilor sociale reglementate de Codul fiscal. Prin instrumente juridice internationale se intelege: - regulamentele comunitare privind coordonarea sistemelor de securitate sociala; - acordurile in domeniul securitatii sociale la care Romania este parte; - conventiile in domeniul securitatii sociale la care Romania este parte. In cazul lucratorilor din Uniunea Europeana, Spatiul Economic European si Elvetia se aplica prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 si Regulamentul de punere in aplicare (CE) nr. 987/2009. Potrivit acestora, lucratorii care se deplaseaza pe teritoriul Uniunii Europene trebuie sa faca obiectul unei singure legislatii in materie de securitate sociala. – locul unde se desfasoara activitatea. Prin exceptie, o persoana care lucreaza ca persoana salariata pe teritoriul unui stat membru in numele unui angajator care isi desfasoara in mod obisnuit activitatile in acel stat, care este trimisa de respectivul angajator intr-un alt stat membru pentru a desfasura o activitate in beneficiul respectivului angajator continua sa se supuna legislatiei statului de origine a detasarii cu conditia ca: • durata anticipata a activitatii in cauza sa nu depaseasca 24 luni si • persoana respectiva sa nu fie trimisa pentru a inlocui o alta persoana detasata Persoana care desfasoara in mod obisnuit o activitate salariata in doua sau mai multe state membre se supune: (a) legislatiei statului membru de resedinta, in cazul in care desfasoara o parte substantiala a activitatii sale in statul membru respectiv sau in cazul in care depinde de mai multe intreprinderi sau de mai multi angajatori al caror sediu sau loc de desfasurare a activitatii se afla in state membre diferite sau (b) legislatiei statului membru in care este situat sediul sau locul de desfasurare a activitatii intreprinderii sau angajatorului al carui salariat este, in cazul in care persoana nu desfasoara o parte substantiala a activitatilor sale in statul membru de resedinta. In cazul lucratorilor din afara Uniunii Europeane, a Spatiul Economic European si Elvetia, daca intre Romania si statul din care provin s-au incheiat un acord sau conventie in domeniul securitatii sociale se vor aplica prevederile acestora. De exemplu Romania a incheiat, in domeniul securitatii sociale, acorduri cu Turcia, Cehia, Ungaria, Regatul łarilor de Jos, Germania, Bulgaria, Austria, Portugalia, Republica Coreea, Canada si conventii cu Spania, Marele Ducat de Luxemburg, etc. Sunt contribuabili ai sistemelor de asigurari sociale persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori, atat pe perioada in care salariatii desfasoara activitate, cat si pe perioada in care acestia beneficiaza de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate. In aceasta categorie se includ si contribuabilii nerezidenti care au calitatea de angajatori, respectiv persoanele fizice si juridice care nu au sediul, respectiv domiciliul sau resedinta in Romania si care, conform instrumentelor juridice internationale la care Romania este parte, datoreaza in Romania contributiile sociale obligatorii pentru salariatii lor care sunt supusi legislatiei de asigurari sociale din Romania.

MONSTRI DE LA IML

Lectura de weekend... MONSTRI DE LA I.M.L. Înfiinţat în anul 1892 de profesorul Mina Minovici, Institutul de Medicină Legală din Bucureşti, care îşi avea sediul pe Splaiul Unirii, era considerat, la vremea respectivă, cel mai mare şi cel mai modern din întreaga Europă. Vechiul IML cuprindea o sală de autopsie cu 8 mese, o bibliotecă, un amfiteatru, săli de lucrări practice, laboratoare de anatomie patologică, criminalistică, fotografie judiciară şi un celebru muzeu, fondat de profesorul Minovici. Timp de aproape 40 de ani, dr. Minovici a adunat şi studiat, alături de studenţii săi, diverse piese anatomice umane, care se păstrează şi astăzi în perfectă stare. Aici se găsesc craniile unor bandiţi din perioada începutului de secol 20: Terente, Niculiţă, Petre zis Cetrică, Gherasim, Ogaru, Şegor, dar şi hainele în care a murit Armand Călinescu, ciuruit de gloanţele legionare. Penisul lui Terente a fost înlocuit cu un altul mai mic Craniul lui Ştefan Terente, vestitul bandit lipovean care a înnebunit România anilor de dinaintea celui de-al doilea Război Mondial, este prezent şi el la loc de cinste, printre cele ale altor criminali ai vremii. În partea dreaptă maxilarul e zdrobit şi încă se mai văd urmele de sînge de acum 70 de ani. Despre isprăvile tîlharului semnalau Daily Mail, Le Matin, Corriere dela Serra, agenţii de presă din Europa şi din celelalte continente, transformîndu-i numele în "Terento", spre a-l apropia cît mai mult de mafia italiană şi americană. După lungi căutări şi urmăriri, Ştefan Terente a fost descoperit de jandarmi în Deltă. Unul dintre sergenţi l-a nimerit cu un glonte în pulpa piciorului drept. Rănit şi obosit, Terente este ajuns din urmă şi împuşcat din nou. "Glontele l-a lovit în gură, i-a rupt limba şi a ieşit prin maxilarul drept. După ore de agonie, Terente a murit. Domnul maior Stavrescu a trecut prin staţia Brăila spre Bucureşti avînd într-o cutie de tinichea capul banditului Terente. Capul acesta, pe care se pusese atîta preţ, a fost predat astăzi, la ora 11 domnului doctor Mina Minovici.", titrează ziarul Cuvîntul din 10 mai 1927. Ani de-a rîndul după această întîmplare, generaţii de medici legişti au privit şi au studiat cu real interes craniul celebrului criminal în serie. Pentru că avea dimensiuni impresionante, vestitul penis al lui Terente a fost la rîndul lui păstrat de profesorul Minovici. El a plutit în formol timp de 80 de ani. În anul 2007, ca urmare a degradării avansate a „exponatului”, acesta a fost înlocuit cu un altul, cel mai probabil aparținînd unui pușcăriaș. Pe acest nou penis de mai mici dimensiuni scrie „LUX”, un tatuaj des întîlnit în închisori.

O bază de documentare, unicat În anul 1986, Ceauşescu a hotărît demolarea institutului creat de profesorul Minovici pentru că stătea în calea bulevardului Victoria Socialismului. Fostul președinte le-a dat ordin angajaţilor IML ca în trei zile să-şi găsească un nou sediu şi să se mute cu tot calabalîcul medico-legal, unde-or nimeri. „A fost ceva, catastrofal, mărturiseşte prof. dr. Vladimir Beliş. Timp de 25 de ani am lucrat în acel sediu şi dintr-o dată eram obligat să-l părăsesc. S-au pierdut multe bunuri atunci. Din fericire, din muzeu nu am pierdut nimic pentru că, ştiind cît este de important, a fost primul obiectiv salvat şi mutat într-o clădire provizorie.” Timp de trei ani IML a funcţionat într-un fost spital, ca apoi, în 1989 să se mute în noul sediu din Şoseaua Vitan Bîrzeşti unde funcţionează şi în prezent.

Muzeul are circuit închis fiind rezervat numai specialiştilor din domeniul medicinii legale, organelor de justiţie şi studenţilor. Pe lîngă exponatele care sînt de mare interes medico-legal, aici se găseşte şi o impresionantă colecţie de cranii umane aparţinînd mai multor rase. Profesorul Mina Minovici s-a ocupat îndeaproape şi de probleme legate de antropologie, împărtăşind în mare parte teoria lui Cesare Lombroso conform căreia omul criminal are o anumită comformaţie a cutiei craniene.

Mumia lui nea Costică La intrarea în muzeul Mina Minovici mă întîmpină trupul mumificat, după metode egiptene, al unui bărbat. E nea Costică. Miroase a formol înţepător şi a ceva nedesluşit. Timp de 40 de ani, de la înfiinţarea insitutului, acest om a fost portar aici. Zi şi noapte a păzit morga şi laboaratoarele. Le mai păzeşte şi acum. Corpul gol se află în poziţie verticală în spatele unui geam gros. Nu mai are ochi. S-au stafidit cu timpul şi acum priveşte lumea vie cu găruile negre ale orbitelor. Gura este întredeschisă, iar mîinile, lăsate în jos pe lîngă coastele care înţeapă pielea, sînt subţiri ca de păianjen. Lîngă mumia portarului dorm scheletele unor giganţi care au constituit obiectul de studiu al profesorului Minovici. Mulajul mînii (44 de cm) şi al labei piciorului (56 cm) aparţin celebrului Gogea Mitu care măsura peste doi metri înălţime. La cîţiva paşi mai încolo sînt expuse diplomele profesorului Minovici din Franţa, unde a făcut specialitatea în medicină legală, decoraţiile primite de la regele Carol, microscopul la care a lucrat ani de zile şi trusa personală de autopsie. Într-o vitrină este expusă masca mortuară a lui Marin Preda. Pe lîngă oase şi cranii, profesorul Minivici a strîns în muzeul lui şi corpuri delicte adunate timp de decenii. Pistoale artizanale, săbii, cuţitaşe, pumnale, box-uri cu care criminalii vestiţi ai secolului trecut au ucis cu sînge rece. Sub un geam imens se află ţintuite în pioneze, bucăţi mari de piele cu tatuaje. Bandiţi celebri sau anonimi, care şi-au sfîrşit zilele prin puşcării, şi-au înţepat pielea cu acul, desenîndu-şi portrete de dame ale anilor '30: Jeana, Didina, Ziţa. Unele tatuaje sînt colorate cu sînge, iar din loc în loc mai e şi păr.

Pe cămaşa lui Armand Călinescu încă se vede sîngele Pentru că l-a pasionat foarte mult criminalistica, profesorul Mina Minovici a realizat şi o colecţie impresionantă de cranii care prezintă tot felul de fracturi prin explozie, datorită glontelui sau sparte, pur şi simplu, cu toporul. Le-a studiat împreună cu generaţii de studenţi încercînd să observe cît mai clar cauzele morţii. Şiruri de ţeste cu diverse traumatisme au fost şi mai sînt încă obiecte de studiu pentru viitorii medicii legişti. O căpăţînă e sfărîmată cu un topor avînd o gaură cît pumnul, alteia îi lipseşte o bucată de maxilar sau are piramida nazală distrusă. În timp ce priveşti aceste stranii relicve simţi parcă durerea atroce a fostului posesor de craniu în momentul în care a fost ucis. Totodată, profesorul Minovici a fost interesat de sinucigaşi şi de obiectele pe care aceştia le foloseau pentru a-şi pune în practică ideile. El a colecţionat frînghii pentru spînzurătoare, cuţite, săbii, instrumente care au servit la crime sau sinucideri, ba chiar şi o ţeastă umană cu gîtul întins, păstrată intactă atîţia ani. Orbitele sinucigaşului spînzurat sînt goale, iar gura e căscată într-un ultim răcnet. Încă mai are păr şi dinţi. Buzele au dispăut însă. Aceeaşi sfoară pe care în urmă cu 80 de ani şi-a legat-o singur în jurul grumazului, stă atărnată într-un cui şi are pete de sînge. Printre exponatele celebre se află şi ultimele haine cu care a fost îmbrăcat politicianul Armand Călinescu înainte de a fi împuşcat de legionari. Paltonul este ciuruit de gloanţe. Cămaşa încă mai are pete de sînge.

Un înger galben, fără creier Puţin mai la dreapta se află nişte schelete în miniatură care te îngrozesc. Copiii mici, cu zgîrciuri în loc de oase, erau răpiţi şi mutilaţi de ţigani, apoi puşi să cerşească. Acum, parcă sînt jucării stricate. Unii nu au mîini, alţii picioare. În cel mai fericit caz, oasele sînt rupte sau răsucite intenţionat. Un alt domeniu de care profesorul Mina Minivici a fost interesat şi pe care a făcut studii numeroase este viaţa intrauterină. De-a lungul carierei sale medicul a strîns avortoni, la diferite faze ale dezvoltării, o lună, două, sau trei. Din borcane umplute cu formol mă privesc tăcuţi micii monştri: hidrocefali, fără creier, cu buză de iepure sau fără urechi şi nas. Unul dintre ei, născut la termen dar cu malformaţii, are guriţa deschisă. Un înger galben fără creier, care cîntă. Alături, nişte fotografii de epocă înfăţişează tot felul de malformaţi: siamezi lipiţi la cap, sau la burtă, o femeie căreia i-a crescut în cap un corn de bou, un tînăr cu două organe sexuale. Este prezentată şi dezvoltarea unui făt normal în uter. Mamele au murit din diferite cauze, şi odată cu ele şi micuţii foetuşi. Printr-o secţiune în uter realizată la mare artă, se pot observa clar picioruşele încreţite, mînuţele strînse în pumnişori, cordonul ombilical, placenta. Într-un borcănel stau doi gemeni de sex masculin cît palma. Două păpuşi de ceară. Copii care n-au mai apucat să se nască. Într-o vitrină, zeci de stomace umane de la începutul secolului 20 plutesc în formol, arse de sodă caustică, tăiate de sabie, sfărîmate de glonţ sau înverzite de otravă. Lîngă ele stau pe raft în borcănele: rinichi chistici, cu fibroame cît o pară, utere perforate, trompe uterine, ovare chistice, sarcini extrauterine, foetuşi, creiere cu hemoragii cerebrale, inimi perforate de cuţit sau diverse forme de himene. Un impresionant documentar de (Răzvan Mateescu)